L’ Euribor è le tasso interbancar de riferimënt che vëgn comuniché vigni dé dales 11:00 dala European Banking Federation (EBF), sciöche media ponderada di tassi d’interesc che les banches (tl Uniun Europea) tol ca por deposité sü scioldi.

Cina tl 1998 i tassi interbancars ê conesciüs tla Talia sciöche Ribor (Rome Interbank Offered Rate) y gnê fissá da en grup metüd adüm da i plü gragn istituć taliagn. Mo dô l’ introduziun dl Euro (01.01.1999) él gnü deciso da costruí en tasso interbancar unico europeo, che á validité por düta l’area dla munëda unica. Chësc tasso á tut spo l’inom de Euribor (European Interbank Offered Rate). Le prüm tasso Euribor é stè definí l’ 30 Dezëmber 1998 cun validité 04.01.1999. Al è deplü tassi Euribor, desfarenziá in basa al durada: 1 edma, 1 mëis, o ince 3 mëisc o deplü.

L’ valur dl Euribor vëgn determiné dales banches plü de representanza dl area euro (na cincuantina ca.). La seleziun di istituć dl credito vëgn fata cun deplü criters de marcé seleziuná, por raprejentè la diversité dl marcé monetar. Al è ince gnü fat deplü linees guida por chëstes banches, che vëgn controlades dal comité (Panel Steering Committe).

Entro les 10:45 les banches mëss trasmëter sü tassi d’interesse al sistem TARGET (Trans-European Automated Gross-Settlment Express Tranfers-System). L’aziënda Reuters é gnüda chirida fora sciöche responsabla por le calcul y la publicaziun di tassi Euribor. Dales 11:00 él spo Reuters che determinëia i tassi por les diverses scadënzes y comunichëia ala comunité finanziara.

Le tasso Euribor che è en tasso dër afidabl dl cost di scioldi tl tëmp cürt, vëgn ince tut sciöche parameter de indicisaziun di mutui ipotecari a tasso variabile.  

L’conzent de Spread è nan parora che vëgn tuta ca dër tröp tl monn dla finanza y tres deplü ince sön i titui di giornals. La parora ingleja indichëia na descfarënzia tra döes grandëzes. Tla maiú pert di caji sce al vëgn baié de Spread spo minun na desfarënzia di rendimënć danter dui titui de stat, p.e. danter la Talia y la Germania.

Ci ó pa dí spo che le Spread Talia-Germania è aumentè o jü zoruch?

Chësc ó dí in püces parores che, deache imprestè scioldi ala Talia è plü a risch co ti imprestè ala Germania, sön le marcé vëgnel damanè por i tutui taliagn 3,60% de plü co che al vëgn damanè por le medemo imprest ala Germania.

Co fejun pa da imprestè scioldi a en paîsc?

Cun le sotscrí de titui: tl cajo dla Talia nel deplü Bot, Btp, Ctz, Cct e.i. Les desfarënzies è deplü mo soradüt dla scadënza.

Mo spo ci scadënza vëgnel pa tut in conscideraziun por le Spread danter dui paîsc? Por convenziun vëgnel tut la scadënza a 10 agn. Tl caje dla Talia le debit a 10 agn tol le inom de Btp, tl caje dla Germania le inom è Bund, por i USA él Treasury Note.

Sce an tol ca p.e. la data dl 12 Setëmber dl 2011, pon udëi che le rendimënt lordo de en BTP cun scadënza al 2021 (cun 10 agn de vita apunto) è dl 5,41%. Tl domisdé dl medemo dé, le Bund a 10 agn, registrâ en rendimënt dl 1,77%. Fajon spo la desfarënzia danter 5,41% - 1,77% = 3,64% ciafun fora le Spread danter i dui titui.

Deache in general piceres desfarënzies danter chisc rendimënć á gran efeć sön le marcé, vëgneö tut prësc tres na unité de riferimënt plü picere co le punt perzentual y esatamënter baiun de en punt base (o basis point o bp). En punt base è bel avisa pari a en centesim de punt perzentual, respetivamënter al 0,01%. Porchël en Spread dl 3,64% è medemo a en Spread de 364 punć.

Mo co vëgn pa interpretá i movimënć dl Spread? Sce le Spread p.e. Talia – Germania aumentëia, spo ol dí che le rendimënt damanè da chiche investësc tl debit talian è cresciü respet a chël damanè sön le debit tudësch. Chësc ó dí che la Talia è consciderada plü a risch o che la Germania è consciderada plü sigüda.

Deache al è na desfarënzia, pol ince ester che te en valur assoluto le rendimënt di dui titui de stat ne cambia nia. P.e. sce l’Btp talian  á en rendimënt stabil al 5,3% y le rendimënt dl Bund pasa da 2% al 1,5% spo le Spread de alarghëia da 330 a 380 punć, mo te chësc caje le risch percepito sön le debit talian è restè invarié  y chël tudësc se á arbassè y spo le Bund vëgn conscideré plü sigü.

Na ultima prezisaziun mëssun fá. Canche al vëgn baié de rendimënt lordo de en titul de stat, capësciun le rendimënt che en investimënt te chël titul dá al investidú ala scadënza dl titul. Chësc rendimënt è atramënter co le rendimënt che vëgn dales cedoles. Chësta desfarënzia è dada dal fat che le prisc de en titul statal te en certo mumënt è atramënter co le prisc al emisciun. Sce l’investidú è spo bun da cumprè le titul a prisc plü bas spo saral logicamënter ince le rendimënt che vá sö. Sce an baia de rendimënt dl spread minun tres chësc rendimënt, nia le rendimënt che vëgn dales cedoles.

La parora Commodity è gnüda adorada tl lingaz ingleje tl 15° secul y vëgn dala parora franzeja Commodité y latina Commoditas , tut por indiché en vantaje.

Cun l’conzet Commodity, vëgnel referí ales materies prömes, o in particular a chëra categoria de bëgns che vëgn scambiada söl marcé zënza descfarënzia de cualité. Al se trata de bëgns “fungibili”, che po gní sostituîs tla sodisfaziun dl bujëgn che ai è colegá, indipendentamënter da chiche ai vëgn prodüj.

Por sües carateristiches de “fungibilitá”, les Commodity é negoziades scëmplamënter sön le marcé y pó gni utilizades scöche sotstant pro deplü sorts de strumënć d’investimënt.

Al ejist les Commodity bond, obligaziuns ulache le valur de rimbors dl capital y i fić é indizijá ala cuotaziun de na certa materia prüma, y les Commodity future o te atres parores contrać dl dagní, ulache an se oblighësc a scambié na certa cuantité de roba a na data prefisada, y a en certo prisc fissé ala data de contrataziun.

Ciünes è pa les prinzipales Commodity?

Les Commodity prinzipales scambiades a livel internazional pógni tlassificades insciö:

-         bëgns agricoli: avëna, farina de soia, frumënt, mais, öre de soia, soia, cacau, cafe, cotone, lignan, tacab, zücher

-         metai preziosi: or, platino, arjënt, palladio

-         metai: aluminio, cobalto, nickel, rame, zinco, molibdeno, acciao, stagno

-         energetici: benzin, etanol, gas natural, nafta, petröre, propan

-         cern: armënt, armënć da lat, porcí, panceta de porcel

Ula vëgn pa negoziades les Commodity?

Tra i marciá prinzipai ulache al vëgn negozié les materies prömes ciafunse:

-         New York Mercantile Exchange (NYMEX) ulache al vëgn negozié l WTI Crude Oil, la nafta, gas natural, proapn, benzin, or, platino, palladio, arjënt

-         Chicago Board of Trade (CBOT) -> mais, avëna, riji, soia, farina de soia, frumënt, etanol

-         Chicago Mercantile Exchange (CME) -> de vigni sort de cer da armënć

-         L’ Intercontinental Exchange (ICE) -> cacau, cafe, cotone, zücher, Brent crude y l’ Wti crude

-         London Metal Exchange (LME) -> rame, piombo, zinco, stagno, aluminio, nickel, cobalto, molibdeno y aciacio reciclé.

L’evoluziun di scenars economics y geo-politics á tres influenzé l’ativité finanziara y industriala. Porchël che vigni iad che en aziënda fesc operaziuns cun la cuntrapert foradecá, mëssra tigní cunt dl risch paîsc. Te chësta categoria vëgnel inserí düć chi elemënć por chiche fesc afars cun partners foradecá.

L’importanza da calcolé chësc risch è tres gnü plü a lüm, basta ponsé al 11 setëmber 2001, chiló an udü che gnanca i paîsc plü sigüsc ne po ester lëdi da certi risć.

Ci epa le risch paîsc?

Inće sce al ne è nia na definiziun aprovada da düć, pon dí che le risch de paîsc è sciöche le risch d’insolvënza de operadusc, publics y privać, che è lié ala zona geografica de proveniënza o indipendentamënter da süa orenté. Al è ince le risch lié ala proveniënza de en strumënt finanziar determiné y che depënd da na variabla politica, economica y soziala.

Ciügn è pa i risć paîsc?

Sace, grup che ofrësc copertures te bëgn 181 paîsc, cun passa 49 milarg de euro d’operaziun comerciales y finanziamënć assigurá sura düt le monn, proponn valgünes definiziuns. Sace fësc referimënt ala tlassificaziun de Meldrum (2000) che despartësc le risch paîsc te 6 elemënć, che se ripercuotiëia spo sön le rendimënt aspeté.

Sovran. È le risch che riguardëia la capazité, o l’urenté, dl debitur sovran de onorè i impëgns de paiamënt personai. An ne fesc nia ma referimënt ala disponibilité efetiva dles risurses, mo ince ala reputaziun a ala presënza de restruturaziuns del debit dl govern da denant.

Politich. È le risch lié ai avenimënć nia economics legá ai faturs politics, sciöche i conflić, mo ince al cambio de direziun dles politiches economiches, sciöche tl caje de espropri y nazionalisaziuns. Al se trata de risć rîs da udëi danfora.

Economich. È le risch referí plü tl detail ales dezijiuns economiches di paîsc, che influenziëia sön i tassi de chersciüda y sön i barać.

Trasferimënt. È le risch lié ales dezijiuns dles autorites da adotè restriziuns sön i movimënć de capitai, sön l’rimpatrio di dividendi y di profić. P.e. canche en stat è a cürt de riserves valutaries pol to la deziujiun da adotè restriziuns sön i paiamënć che vá al éster.

Risch de cambio. È le risch lié ale flutaziuns nia aspetades di fić de cambio y al pasaje da un en rejim al ater (p.e. canche al vëgn abandonè en cambio fiss).

Risch de posiziun. È le risch che nasc dal avicinamënt de atres economies pro en ater stat (p.e. pro i Pigs -> Portogallo, Irlanda, Grecia y Spagna).

BTP

I „Buoni del Tesoro Poliennali“ (BTP) è titui de credit cun na scadënza media-lungia, che vëgn metüs fora dal Tesoro cun scadënzes tra 3, 5, 7, 10, 15 y 30 agn. L’investidú ciafa tratan la vita dl titul en “flusso cedolare” costant y ala scadenza na soma de scioldi che è identica al valur nominal.

Porchël cun i BTP an ince en fit in plü co pro i BOT ulache l’davagn vëgn ma dala descfarënzia danter prisc dla cumpra y prisc dl rimbors.

Les cedole è fissades normalmënter cun scadënza semestrala y le fit vëgn fissé al mumënt dl emisciun.

Ince pro chisc titui vëgn l’emisciun fata cun en asta, normalmënter üna al mëis. Sön le marcé MOT pon ince cumprè sciöche pro i BOT, i titui cun na certa vita residuala. Le prisc sön chësc marcé secondar depënd dales flutaziuns di fić de marcé.

I BTP pó gni comprá por en valura minim de 1.000,00€ y multiplo. Chisc titui va bun por investidusc che ó fić costanć vigni 6 mëisc. Ince chisc titui è dër licuidi.

Le risch prinzipal è le risch de marcé. Chësc foss le risch dla volatilité dl prisc sce an uress vën le titul dan la scadënza: la volatilité è plü gran sce la scadënza è plü dalunć.

Na alzada di fić dl marcé fesc jí jö l’prisc dl BTP: por eguaglié l’rendimënt de marcé, por les cedole fisses, la cuotaziun messará jí zoruch, por che l’investidú recuperëies cun en “capital gain” la desfarënzia danter rendimënt cedolare y chël dl marcé. Dal atra pert sci fić va jö: l’prisc jará sö.

I BTP cun scadënzes plü lunges (15 y 30 agn) è plü a risch. Mo sce l’investidú lascia l’titul cina ala scadënza, ciafel normalmënter en rimbors anfat al valur nominal.

Mo tla storia un ince udü che gnanca chësta cossa è 100%. P.e. tl Argentina cun l’gran crack él ma plü gnü paié zoruch en tant di titui dal stat, deache al è jü in fallimento. Porchël él tres da mëter averda te ci stat che al vëgn investí (vedasi la Grecia al mumënt) y ciarè i risć dl paîsc (sovrano, politico, economico).

BTPi

Dlungia la gran categoria di BTP ciafunse ćiamò i BTPi, ulache la picia “i” stá por inflaziun. Chisc è titui dit in cürt che protegëia dal aumënt di cosć dla vita. Mo chësta picia “i” fesc na gran desfarënzia tl comportamënt in confrunt ai BTP.

Pro i BTPi la proteziun dal inflaziun vëgn fata cun en coefiziënt d’rivalutaziun dl nominal dl titul, che cambia da dé a dé, y che fesc da moltiplicadú al prisc de marcé dl titul.

Tl dé dl emisciun l’moliplicadú è por definiziun 1, l’de dla scadënza l’moltiplicadú è l’coefiziënt dl inflaziun dl period de vita dl titul. P.e. sce en BTPi á na scadënza de 10 agn y te chël period l’inflaziun è stada complisivamënter de 25%, l’coefiziënt tl dé de scadënza sará de 1,25. Chësc fesc insciö che l’capital al dé de scadënza è sconè dall’inflaziun, respet al capital da mëter man.

Les cedole è ince calcolades sön le capital rivaluté al dé dl paiamënt. Chësc fesc insciö poscibil che la cedola portes en rendimënt extra respet ala rivalutaziun dl capital. P.e. en BTPi cun scadënza 15/09/2023 paia na cedola anuala reala dl 2,60% (1,30% semestral). Ai 15/03 él gnü paié na cedola de 1,3994% pari al 1,30% por le coefiziënt d’inflaziun dl 15/03 pari a 1,0765.

I BTPi á tres na cedola mëindra co i BTP normals, mo sce an mina che l’inflaziun vai sö tri proscimi agn tröp, spo él zënzater en bun investimënt por se curí dal aumënt di cosć de vita. Te chësc cajo saral ince les cedole plü altes co pro i BTP, sce an á en coefiziënt plü alt.

Tl cajo che an cumpra en BTPi sön le marcé secundar, le prisc vëgn moltipliché cun le coefiziënt dl inflaziun dl dé che al vëgn fat la compravendita.

CTZ

Cun l’introduziun di CTZ (Certificati del Tesoro zero Coupon) tl 1995, l’Tesoro á arrichí la propria offerta cun en titul zero-coupon a medio termine. Chësc è en titul a 24 mëisc, ulache al ne è degüna cedola intermediara. L’rendimënt è dé dala desfarënzia danter valur nominal y prisc d’emisciun (sot la pari). Ince chisc titui vëgn metüs fora cun en asta marginale che fesc coincidere cun l’asta di BOT. Ince chiló pol ma partezipé i intermediars autorisá. L’import de sotoscriziun è de 1.000,00€ e multipli. I titui po ince gní cumprá sön le marcé secundar MOT.

CCT

Chisc titui stati è titui cun le fit che cambia y á la scadënza a 7 agn. Ai è caraterisá dal paiamënt de cedole semestrales indicizades al rendimënt di BOT a 6 mëisc, magiorá de en spread. I CCT á la particularité dles cedole che se adeguëia ai fić dl marcé. Ai fins dla determinaziun dla cedola vëgnel moltipliché de 0,50 l’rendimënt lordo semplice dl BOT semestral che è gnü registré tl ultima asta che è stada dan l’godimënt dla cedola dl CCT; al risultat insciö ciafè vëgnel ćiamò summé en spread dl 0,15%. Söl rendimënt lordo dl investimënt, fora dla cedola incassada, él ince l’scart d’emisciun (la desfarënzia danter valur nominal y prisc d’emisciun). Sciöche pro i CTZ l’collocamento vëgn fat en iad al mëis cun l’asta marginale. L’import de sotoscriziun è de 1.000,00€ e multipli. I titui po ince gní cumprá sön le marcé secundar MOT.

Ti ultim agn él ince gnü fora ćiamò en atra sort de CCT i CCT EU. Chisc è titui sciöche i CCT mo ai è indicizá al Euribor 6 mëisc + en spread. Ai á na scadenza a 7 agn normalmënter cun cedole semestrales.

I „Buoni ordinari del Tesoro“ (Bot) è titui obligazionars cun scadënza da 3, 6 y 12 mëisc. Chisc è titui dl debit publich che vëgn metüs fora dal “Ministero del Tesoro”. Ajache chisc titui á na scadënza mëindra de 18 mëisc feji pert dl marcé monetar, chël sistem costituí da titui á na cörta scadënza che dá insciö ai opeardusc na gran licuidité.  

I bot è titui dić “zero coupon” che ne paia nia fić ai possesurs. L’paiamënt dl fit vëgn cun l’emisciun sot ala parité, cun le valur sot al valur nominal (pari a 100) che vëgn paié spo ala scadënza. P.e. en investidú cumpra incö a 97 chël che te 6 mëisc vëgn paié a 100 dal stat y realisëia insciö en davagn sön l’investimënt.

L'emisciun é la fasa canche le titul mët man da vire, canche al passa dales mans dl Stat al investidú, tres l'intermediar. L'emisciun vëgn tramit en asta ulache ma certi intermediars po partezipé, p.e. les banches che dopo vënn spo inant ai tliënć. La tranche plü picera por partezipé an asta mëss ester de en minim de 1,5 miliuns d' euro, en import bimbo gran por en investidú privat.

Na cumpra de en BOT a mesa süa vita vëgn fata normalmënter sön le MOT (mercato telematico delle obbligazoini a dei titoli di stato). Chilo vëgnel cuotè p.e. i BOT cun na certa vita residua, ulache le prisc de marcé (cuotaziun) á cuaji tres plü pice co le prisc dla emisciun.

Tl ann 2009 an udü sciöche i rendimënć di BOT è ruvá ai minimi dla storia, deache i investidusc á chirí titui sigüsc dô la crisa finanziara tl 2008. Gran somes è passades dal setur spculatif ai tiuti de stat. P.e. cun l’asta dl 27.01.2009 él gnü colochè 14,5 milarg d’euro de BOT mo la domanda por chisc titui è stada de 26 miliarg. In chël dé l’rendimënt netto è sté de 0,65% al minim storich.

Mo ti ultimi mëisc ann udü bel avisa le contrar. I rendimënć di BOT è chersciüs por via dla crisa y dla speculaziun che acompagnëia la Talia. Investidusc ne á nia plü na gran stima suradüt al govern talian, porchël él tres plü porsones che sciampa cun i scioldi dai titui taliagn te porć plü sigüsc p.e. Deutschland o Schweiz. Mo por evité la speculaziun á la BCE metü man da cumprè titui sön l’marcé secundar y dëida insciö bilancè en pü la gran descfarënzia d’rendimënt dai titui statai da paîsc a paîsc.  

Mo da ponsè che ti agn 90 i rendimënć ê passa le 10% aldedaincö chisc titui ne è zigü nia plü tan interssanć.

BricBRIC é na parora por se referí ai stać: Brasile, Russia, India y Cina.

Chisc paîsc á deboriada na gran popolaziun, en gran teritore, en grüm de risurses naturales, na gran parora sön le comerz mondial y en gran svilup dl PIL.

Chësta parora è gnüda publicada por le prüm iade te en articul tl 2001 “Building Better Economics BRICs”, scrit dal economist de Goldman Sachs Jim O’Neil. Che á preodü tl 2050 che chisc cater stać crescess tan che ai ruvass ite tles prümes economies mondiales, superan ince les potënzes dl ozidënt. Bel tl 2007 á l’economist valuté le sorpas che gnará tl 2030 dla Cina ai USA dl PIL (25.652 milarg cuntra i 22.281 milarg di USA).

Tl 2010 la Cina á albü en PIL de 5.878 miliarg, Brasile 2.090 miliarg, India 1.538 miliarg y Russia 1.465 miliarg. Cun chësc Pil se piazza la Cina al 2. post mondial, Brasile 7., India 10. y Russia 11.

La cersciüda preodüda dl Pil por le 2011 è ince alta, 9,6% por la Cina, 4,1% Brasile, 8,2% India y  4,8% la Russia.

Ofizialmënter chisc cater stać se á ma incuntè dui iadi. Le prüm iade tl 2009 tla Russia y le secundo iad tl 2010 tl Brasile y te chësta reuniun á ince tut pert le Sud Africa.

Les aziëndes comerciales, partësc fora i guadagns che vëgn dal ativité cun “dividendi”. Tl caje de aziëndes cuotades tla börsa, le dividendo generëia na regresciun dl prisc dl titul, che corespogn bel avisa al dividendo unitar. Chësta anomalia é dada por via dla sort de calcolaziun dles aziuns (“Corso Tel Quel”).

In basa a chësta sort de calcolaziun, le prisc dl titul contëgn düć i “diritti accessori”:  “dividendi” che maturëia, dërć d’opziun o assegnaziun, o le rateo dl fit pro les obligaziuns.  Canche le “dividendo” vëgn assegné, so valur mëss gni despartí dal prisc dl aziun, che fesc insciö perd le titul tla börsa. Dedô, normalmënter trëi dis de laur dô le “stacco”, le valur dl “dividendo” vëgn paié all’ azionist.

Dal atra pert él spo le “Corso secco”, che vëgn tut pro i marciá regolamentá taliagn por la cuotaziun de obligaziuns o titui de stat. Te chëst cajo le prisc de cuotaziun dl titul, ne contëgn nia i “diritti accessori”, mo ma le capital dl titul. Y porchël le titul ne subësc degun cambiamënt, canche al vëgn stachè le fit, deache chësc fit ne é nia contegnü tl prisc.

An mina spo che le “Corso Secco” sides plü linear, mo an mëss dí che chësc prisc ne é nia spo le medemo che vëgn paié tla fasa de negozaziun. Le dërt prisc é dé dal prisc de marcé + le “rateo di interessi maturati” dal ultim “stacco” cina al dé de cumpra. La rajiun é dër simpla, le “venditore” ne veness mai le titul al prisc “secco” magari ćiamò püć dis dnant le “stacco”, cun le resultat de ne podëi nia plü se relegré cun i fić maturá cina a chël mumënt (che le “acquirente” ciafass insciö).

Chësc sistem ne vel nia por le aziuns (y düć i titui che è cuotá söi marciá taliagn regolamentá con la ezeziun dles obligaziuns y titui de stat) deache por chisc él bel incorporá i “diritti maturati”.

Le “stacco cedola” po ester te üna na ocajiun o te plü ocajiuns al ann. Pro i titui de stat normalmënter era semestral. Pro les aziuns le “stacco dividendo” è anual, mo al vëgn tres plü ulizé le sistem de acont da altonn y spo l’import che resta da insciüda.

Cun l’espresciun „parisc fiscal“, vëgnel fat referimënt ai stać o teritore ulache les cutes sön le davagn/guadagn è dër pice o ulache al mancia dl düt. Chësc consënt de sparagné tröp por les porsones o aziëndes che á la residënza dailó.

Normalmënter se tratel de pici stać, che cun les iscriziuns dles societês te só teritore è na gran fonte de davagn. Chësc sistem vëgn ince anunzié dai nia residënć, por atrá investimënć i sparagns de chëstes porsones che po insciö sciampé dales cutes fiscales ulache ai á la residënza.

Pro i paraisc fiscai vëgnel ince metü la pro i zëntri finanziars (“offshore”), in atres parores, stać o teritori che tol sö banches, compagnies de assicuraziun o gran fondi (“hedge funds”), zënza/o cun pücia regolamentaziun fiscala.

La lege taliana iudichëia parisc fiscai chi paîsc ulache le livel de tassaziun è mëinder de almanco 30% in confrunt ala Talia.

Por via dla particolara elasticité y dla resservatëzza di sorvisc finanziars y bancars, i parisc fiscai vëgn ince tuć por ascogne gran patrimoni, mo ince por reciclé scioldi che vëgn magari da ativitês nia in regola (p.e. trafic de ermes o droghes). Les regoles por costituí n’aziënda ne è gnanca tan dettaliades sciöche ti atri stać, porchël è ince la burocrazia trö de manco.

Ince la “Citá del Vaticano” vëgn considerada en paraisc fiscal, deache la banca dl Vaticano ne è nia espognüda ales leges internazionales bancares sön le control dades dant p.e. dal Ocse (Organizzazione per la Cooperazione e lo Sviluppo Economico). Al vëgn stimé che al sides plü de 2 miliuns de aziëndes fitifes sön le monn, tl ann 2005 êl le pëis finanziar di paraisc fiscai ca. de 11.500 milarg.

I stać pro tres deplü da regolamenté chësc problem, cun acorć  tra i stać.